Rezumatul CNFMS 2015 – Vorbim vorbe, nu stim, nu putem

In perioada 14-17 octombrie 2015 a avut loc la Targu Mures Conferinta Nationala de Farmacoeconomie si Management Sanitar – editia a II-a sub coordonarea domnului dr. Lazlo Lorenzovici. Au participat reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, CNAS, OMS, ANMDM, deputati, secretari de stat, manageri de spital, consultanti fonduri europene, ingineri, profesori universitari din tara si strainatate, asociatia jurnalistilor din sanatate (care a si moderat cu succes dezbaterile), etc. Precongres au fost organizate doua cursuri preconferinta si anume „curs de biostatistica aplicata in farmacoeconomie” si „administrarea si monitorizarea activitatii spitalelor aflate in subordinea Autoritatilor Publice Locale”.

Temele abordate au vizat farmacistii, medicii din diverse specialitati si economistii. Printre cele mai arzatoare probleme abordate s-au numarat:

  • problema fabricilor de medicamente din Romania care daca nu vor fi sustinute vor disparea in scurt timp (si modalitati de rezolvare nu au fost propuse), prezenta taxei de Clawback exagerat de mari realizand o competitie inegala intre diferitii jucatori pe piata.

  • Protocoalele terapeutice – reglementari strict medicale sau medico-farmaceutice?” – dr. Oana Ingrid Mocanu – director, directia farmaceutica, dispozitive si clawback, CNAS care in afara prezentarii pregatite nu a putut raspunde la intrebarile publicului decat cu „nu stiu”, „ma mai gandesc”, „mai studiez” pentru ca „nu se pot face analize”. In concluzie, sistemul Clowback a fost introdus pentru ca „se practica si in alte state” dar nu se pot realiza studii legat de eficienta lui. Datele detinute nu se pot face public de catre CNAS … probabil ca nu se doreste acest lucru desi a fost solicitat de foarte multe organizatii dispuse sa colaboreze in acest sens.

  • Cateva date obtinute de la Ministerul de Finante:

    • Executia pe anul 2014 este de 4.0% cheltuieli publice din PIB,

    • Impactul modificarilor pe noul cod fiscal asupra bugetului fondului casei. S-a facut o simulare pentru anul urmator iar rezultatul este de 802 milioane lei (aproximativ 200 milioane euro).

    • Impactul financiar al cresterilor salariale 1867 miliane lei, peste dublu fata de cresterea care va fi la venitul respectiv suplimentati din bugetul de stat sau obtinuti prin cresterea eficientei.

  • Formula de finantare pentru acuti si cronici care contine bine-cunoscutul „P” care da peste cap orice logica si pe care toti l-au recunoscut ca fiind incorect. Datorita lui se explica de ce aceeasi procedura medicala este decontata de casa diferit in functie de categoria de spital.

  • Numarul de cadre medicale care teoretic este suficient de mare (desi ne clasam la jumatatea mediei europene) dar problema si mai mare ar fi proasta distributie.

  • Cresterea salariala pentru cadrele medicale care a fost introdusa de la 1 octombrie a fost explicata foarte „clar” de catre domnul presedinte Ciurchea Vasile ca a fost efectuat in urmatorul mod: s-a introdus un „factor de corectie raportat la cheltuielile salariale pe august si septembrie”. O explicatie mai buna acestui factor a fost data de doamna Consilier Prezidential Conf. Dr. Diana Paun ca fiind un factor „scos din palarie” sau de presedintele conferintei Lorenzovici, „sistemul de plata functioneaza din burta”.

  • O propunere legislativa a domnului dr. Dorel Sandesc (secretar de stat MS) – in introducerea unei noi categorii in legea salarizarii alaturi de studii medii si generale, studii medii, studii postliceale, studii superioare de scurta durata, studii superioare a urmatoarei categorii: „studii superioare cu durata mare si specializare postuniversitara obligatorie” adica doar acele persoane care nu pot profesa dupa terminarea facultatii. Pe aceasta categorie propunerile inaintate MS legate de grila de salarizare au fost: gradatia 0 – 3600 lei, gradatia 1 – 3821 lei, gradatia 2 – 3980 lei, gradatia 3 – 4146 lei, gradatia 4 – 4233 lei, gradatia 5 – 4323 lei

  • Cardul de sanatate care de la introducerea lui a dat peste cap tot sistemul, unii considerand in bine dar blocarile lui il considera total gresit (doar ideea este buna). Ca mici detalii:

    • programul se blocheaza dupa cum se stie foarte des mai ales in zilele de vineri;

    • pornirea se face manual si asta dureaza aproximativ 2-3 ore;

    • sistemul pica de cele mai multe ori datorita fluctuatilor de tensiune (tot ce iese din 210-238 W face ca sistemul sa pice). Acest lucru are rolul de a pastra datele dar daca devine ineficient …

    • exista UPS dar el intra in functie dupa 30 secunde si trebuie incarcat (lucru ceva mai greu)

    • exista generator pentru UPS dar nu raspunde instant

    • Domnul Presedinte Ciurchea Vasile a lansat o invitatie intre IT-istii care se pricep la astfel de sisteme pentru a discuta tintit si pentru a rezolva aceste incoveniente

    • S-a discutat problemele cu modalitatea offline care nu functioneaza

    • Au fost ridicate intrebari legate de cele 72 ore in care ramane amprenta cardului dupa care se sterge din sistem (raman datele in sistem dar fara a se mai deconta de casa);

    • Pe viitor se doreste introducerea cardurilor de sanatate incepand de la 0 (zero) ani.

  • Intarzierea aprobarilor de la casa pentru oamenii care au nevoie de proteze auditive, carucioare, etc. Lista de asteptare e mare (unii lipsindu-se) dar explicatia a venit in felul urmator: sunt multi medici care cer mai mult decat au nevoie si de aceea trebuie sa intarzie chiar si 3 ani de zile aprobarile.

  • Lipsa standardelor pentru acreditarea spitalelor desi totul se face centralizat prin MS, problema abordata de dl. Cristian Toma, director general adjunct, Autoritatea Nationala de Management al Calitatii in Sanatate. Dumnealui a propus un model unic de autorizare (momentan existand 5 modele practicate in diferite regiuni) cu niste puncte foarte clare fara a se merge pe presupuneri (de ex: se presupune ca e normal ca un spital sa aiba centru de transfuzie daca are sala de operatii fara sa precizeze clar si asta doar pentru unii ca pentru altii se poate si altfel).

  • Schimbarea statutului spitalului public initiat de dl Cepoi in 2012 apoi continuat de dl. Nicolaescu si ajungand ca din februarie 2014 sa fie lasat uitarii si nepasarii.

  • Dl. Horatiu Moldovan a venit cu o propunere concreta legata de un mod de a obtine niste fonduri pentru spitale de la Ministerul Muncii si anume prin semnalarea bolilor profesionale, boli care sunt decontate separat existand un fond special pentru riscuri si care nu este folosit (banii folosinduse in alte directii …)

  • Consumul de antibiotice a fost adus in discutie de dl. Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila (OMS) care a subliniat faptul ca suntem pe primul loc la nivel european in administrarea de antibiotice. Suntem pe primul loc in ceea ce priveste dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice. Din punct de vedere economic nu se va mai investi in descoperirea altor molecule de tratament pentru ca rata de a deveni rezistente depaseste posibilitatea cercetatorilor de a gasi rezolvare + ca nu exista efectiv fonduri pentru a investi in ceva care din momentul cercetarii si pana in cel al aplicarii efective devine invechit (bacteriile capatand rezistenta). 

 

Concluziile noastre rămân aceleași legate de orice fel de măriri salariale.

În plus putem observa că la nivelul factorilor de decizie nu există niciun fel de coerență a proiectelor în ceea ce ar trebui să vizeze o strategie de sănătate. Fiecare cu proiectul său și cu interesul său. Mai mult decât atât nu există niciun fel de coerență cu acțiunile guvernului în alte domenii(domeniul muncii, domeniul fiscal, cadrul legal, domeniul administrativ)astfel încât proiectele să fie măcar relizabile în România.

O sa revenim și cu analize pertinente pe puncte. Căci unele trebuie să le analizăm mai atent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *